Piatra de temelie s-a pus la data de 8 septembrie 1929. Biserica este din piatră până la centura de deasupra geamurilor.
Biserica parohială a parohiei Ceahlău,
cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”
Piatra de temelie s-a pus la data de 8 septembrie 1929. Biserica este din piatră până la centura de deasupra geamurilor.
Proiectarea bisericii şi lucrările au fost executate de către echipa condusă de antreprenorul italian Carol Zane, împreună cu arhitectul Iosif Berini şi meseriaşul D. Cristea din Piatra Neamţ, în timpul preotului Constantin Bejan.
Bolţile şi cele două turnuri sunt din lemn, fiind construite de Nicolae (Nicu) Maxim din satul Dreptu.
Din cauza războiului lucrărilor au fost întrerupte şi au fost reluate între anii 1958 – 1963, în timpul preotului Ioan Ungureanu.
Biserica a fost sfinţită la data de 30 iunie 1963, de către I.P.S. Mitropolit Iustin Moisescu.
În anul 1974 este numit preot paroh la parohia Ceahlău preotul Mihai Damian.
Între anii 1975 - 1976 s-a acoperit biserica din nou cu tablă zincată, prilej cu care s-a consolidat structura de rezistenţă a acoperişului şi s-a vopsit între exteriorul.
Întrucât biserica nu a avut catapeteasmă nouă la sfinţirea din anul 1963, între anii 1982-1983, credincioşii parohiei au comandat şi plătit realizarea unei catapetesme din stejar sculptat. Aceasta a fost executată de meseriaşii Zecheş Dumitru şi Olaru Gheorghe din satul Tîrpeşti, com, Petricani, jud. Neamţ.
Icoanele de pe catapeteasmă au fost pictate de fraţii pictori Matei Gheorghe şi Mihai, de la Gura Humorului, între anii 1983-1984.
Pictura bisericii a fost realizată în tehnica fresco, de către pictorul Răileanu Andrei, între anii 1983 – 1985.
Biserica a fost resfinţită la data de 20 octombrie 1985, de către P.S. Eftimie Luca, episcopul Romanului şi Huşilor, în calitate de fiu al satului Ceahlău, care în tinereţe a lucrat la ridicarea bisericii din piatră.
Icoanele din mozaic, a hramului, a Mântuitorului şi medalioanele Sfinţilor Apostoli de la exterior au fost executate de pictorul Goagea Marin.
Între anii 1991 – 1997 a fost executat mobilierul din biserică, din lemn de stejar sculptat, de către echipa de meşteri condusă de domnul profesor Huţanu Alexandru din Bacău, acelaşi care a realizat lucrările la catapesmele şi mobilierul de la Centrul Cultural Pastoral, Durău şi la biserica de pe Muntele Ceahlău.
Între anii 2003 – 2004 acoperişul bisericii parohiale a fost refăcut în stil ştefanian, sub îndrumarea şi supravegherea domnului ing. Stroie Nicolae, din Bucureşti.
Lucrările de dulgherie au fost executate de echipa condusă de meseriaşul Craiu Mihai şi fiul Craiu Ion, din satul Brusturi.
Învelitoarea din tablă de cupru a fost executată de echipa meşterului Lica Ioan din Tg. Neamţ.
Biserica are următoarele dimensiuni: lungime 38 m, lăţime la străni 12 m iar nava 8,50 m.
În anul 2001 biserica a fost dotată cu încălzire centrală.
Preoţi slujitori:
Pr. Bejan Constantin până în 1937;
Pr. Ungurenu Ioan 1937 – 1974;
Pr. Mihai Damian 1974 – prezent.
Biserica din lemn, cu hramul Sf. Ana,
din cimitirul parohiei Ceahlău
Din cauză uniaţiei de la anul 1700, o parte dintre locuitorii Transilvaniei s-au refugiat în Moldova, dintre care o parte s-a stabilit pe Valea Bistriţei. Dintre aceştia un numar de 15 familii s-a aşezat pe tertitoriul actualei parohii Ceahlău.
În anul 1720 au ridicat din bârne de brad biserica, cu hramul Zămislirea Sf. Ana (9 decembrie), care astăzi este situată în cimitirul parohiei Ceahlău, alături de biserica din piatră a parohiei. Aceasta a servit ca biserică parohială până în anul 1963, când a fost sfinţită biserică nouă din piatră.
Biserica are o lungime de 18,50 m, lăţime 7, 60 m la străni, şi 5 m nava.
Catapeteasma bisericii este lucrată din lemn de brad cu mici ornamente, iar icoanele sunt originale.
În Sfântul Altar pe bolta din lemn se află zugrăvite câteva discuri solare şi ornamente, iar în naos, pe cei patru pandantivi sunt pictaţi, pe lemn, cei patru evanghelişti, şi câteva discuri şi ornamente.
Lucrări.
În anul 1937, în timpul preotului Ungureanu Ioan a fost acoperită din nou cu dranţă, iar între anii 1987 –1988, în timpul preotului Mihai Damian s-a consolidat acoperişul şi s-a acoperit cu draniţă nouă, de către meseriaşil Şchiopu Vasian.
